Poezii

vreau o zi în care să opresc totul

motto: să transform oamenii în statui și eu singura pasăre cântătoare
                singura pasăre pe care nu o va ucide decât ploaia

visele trec și lasă în palmă
urme de gheare
sunt un animal hăituit de vânătorul care îmi șoptește
greșelile în timpan
„ești
nu ești
nu vei fi niciodată
ceva care să lipsească
din tabloul cuiva”

mereu pe drumuri străine
văd oameni rostogolindu-se unii în ceilalți
și nu simt nimic
sunt un psihopat în devenire
singura armă cu care pot să rănesc
sunt cuvintele ascuțite în zori
cu dinții

Doamne
nu am nevoie de lucruri imposibile
vreau doar un mușuroi de furnici în care să mă nasc a doua oară
și să știu că firimitura mea de pâine
chiar contează.

Anunțuri

2 gânduri despre „vreau o zi în care să opresc totul

  1. poezia e vie si trista..prea trista ..chiar daca simti pe os realitatea acestei lumi, sunt inca lucruri frumoase care merita cantate…acele lucruri frumoase amintesc ca intr’un inceput, acest pamant cu tot ce se afla pe el, e creatia Lui Dumnezeu.
    cat mai e o raza de soare si un om bun pe pamant( ca e, nu au murit toti sau s’au ascuns.. ), incearca sa canti despre lucruri frumoase si, in felul asta, visul tau de a deveni pt un pic pasare, se va implini..)(

    1. Stiu… incerc sa descopar in fiecare zi motive pentru care sa fiu recunoscatoare, dar imi este greu. Fericirea o simt, dar nu la fel de puternic ca tristetea… Poate ca emotiile negative ma inspira mai mult, cine stie 🙂
      Multumesc frumos!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s