Ordinary Facts

viața la 20 de ani… și-un pic

I was the wind
And I blew down my own house of cards. ( via tumblr)

Miercuri a fost ziua mea, o zi ca oricare alta, doar că s-a împărțit între soare și furtună. M-am trezit relativ bine, soarele era sus de tot și îmi mângâia părul, eram în întârziere (uff) așa că am luat un taxi. Mi-am dat seama că aveam în mână o cutie neîncepută cu bomboane.

30 de bomboane și puțini prieteni cu care să mă întâlnesc.

Ca să scap de golul din stomac am început să împart bomboane străinilor: taximetristul aproape a claxonat de uimire, doamna care mătura frunzele din Cișmigiu a și uitat că mă oprise să afle cât e ceasul, portarul a înclinat capul și a căzut abrupt pe gânduri, doamna de la care am cumpărat o cămașă mi-a zâmbit ușor strâmb. Am ajuns la job încercând să uit de golul care își tot modifica dimensiunile. Am primit o îmbrățișare de la Sara, am strâns-o în inimă și acolo o păstrez.

Am plecat de la job. Mi s-a făcut frig. Soarele fugise de pe cer, erau picuri peste tot. Nu suficient de multe să îmi deschid umbrela, dar nici atât de puține ca să treacă neobservate. Mi-am spus: „hei, așa sunt și eu! un amestec deloc proporționat între soare și furtună…”

Pe drum, în troleibuzul 85, am prins un loc la fereastră. L-am considerat un cadou. Stând cu o carte în brațe ca să îmi mențin aparența de om preocupat, prea-ocupat, am început să ma gândesc la ce s-a schimbat în ultimii 2 ani, să zicem.

Viața la 20 de ani este la fel ca aceea de la 19, doar că rămâi blocată în timp. Aceeași maturizare grea și înălțătoare, un pic mai multă revoltă, un pic mai multă neputință. Nu știu cum va arăta viitorul meu și de la o vreme am încetat să țes fantasme ca un păianjen. Va fi ce va fi.

Morala: Lăsați-vă duși de valuri și nu despicați fire în patru. Mai bine coaseți-vă cu ele viitorul 🙂

Vă îmbrățișez ca un adult autentic!

Raluca.

Anunțuri

2 gânduri despre „viața la 20 de ani… și-un pic

  1. V-am descoperit de curând și întâmplător – o trimitere de pe un alt blog. Cred că sunteți deja un adult autentic și aveți har în arta scrisului. Folosiți-l și încercați să lăsați oamenilor cuvinte scrise așezate unde trebuie și numai cât trebuie, pentru ca atunci când le vor citi să uite ceea ce văd zilnic in jurul lor. Mă refer, știți bine, la ceea ce arată lumea în complexitatea ei actuală…
    La mulți ani !
    P.S.
    Chiar dacă nu este oportun și elegant vă fac o recomandare; încercați să păstrați în scrierile viitoare limba română curată, aceea care o folosea Eminescu și Iorga. Să nu vă fie frică să scrieți „muncă” și încercați să renunțați la termenii de import, care „dau bine” pe net. Personal, cred că acum românii trebuie să învețe un singur lucru – să trăiască ca să muncească !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s