Poezii

îmi e frică de/ şi de/ mai ales de

 

atunci când prind ultimul zgomot al zilei
şi totul se închide în spatele draperiilor
şoptesc mult
despre orice
oamenii obişnuiti visează zmeie carusele sau atingeri
visează că urcă pe o creastă cu zapadă că se spală în ea de toate păcatele
eu fac în somn îngeri de iarbă
eu ţin de mână copilul cu picioarele sub tren
eu arunc un ban oarbei cu puiul de gaină

îmi e frică de încruntările tale
şi de căderile mele
şi mai ales de
singurătatea ca o rotula sărită
ca un grup de soldaţi mărşăluind prin inimă
ca un vis din care nu te poate trezi
nici măcar ţipătultumblr_mkdfl1HKyy1rzdq64o1_r1_500

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s