Poezii

final destination

şoferul avea masca aceea de om singur pe care ţi-o citesc uneori în ochi
număra de câte ori se întrerupea dunga albă cu care ne întreceam.
când se oprea să îşi uşureze sufletul
mi se făcea milă.
i-am spus: nu e nevoie să ajungem acolo azi
doar soarele se ţine cu dinţii de cer
de ce să ne grăbim
avem timp cât să arunci o lacrimă pe fereastră.

d678f74fa29a06265ee48ed13a9dddf6

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s