Poezii

nebunii cred în lucruri neînsemnate

frunzele aproape au fost înghţite de iarnă

doar unele mai scrâşnesc sub tălpi

port bocanci de-asta multe ţipă cu glasurile lor

de vrăbii

altele se revoltă şi mi se încurcă în păr

vor să mă certe dar am crescut

nu mă pot ajunge

văd oameni care încă mai cred în poveşti cu vrăjitoare fac ruguri

trupurile palide ard

copii murdari se apropie cu mâinile se încălzesc

frigul nu are milă de ei şi nici ei nu au de frunze

este circuitul vieţii îmi explică un bătrân

barba lui e un morman de zăpadă

în care îmi ascund faţa

 

tu

opreşte-te din mers din respirat din vorbit aiurea

opreşte-te din urât invidiat judecat

învaţă sacrificiul învaţa dăruirea

doar omule

fi puţin nebun uneori.

 

Şi dacă tot nu v-am convins :
Ne baricadăm în spatele propriilor obraji, în faţa televizorului, trăim odată cu emisiunile excepţionale, cu filmele, cu ştirile despre starea naţiunii.  Românii se ascund cu toţii îndărătul obrazului propriu, în vreme ce nebunii se destăinuie, nebunii scriu, cântă, se oferă la set, la promoţie, se destăinuie, se predau în faţa microfoanelor, îşi scot sufletele la tarabă, se dau pe faţă şi asta pentru că sunt catalogaţi nebuni.

Îşi fac public neliniştile prin scris, prin acorduri muzicale, îşi rătăcesc măştile în piese de teatru, afişează frământări care le mănâncă sufletele pe dinăuntru. Dar românul este o fire blândă, cu frica lui Dumnezeu şi e plin de compasiune, de aceea când dispar artişti, vin la toate înmormântările şi plâng. Prea multă discreţie în timpul vieţii deranjează omul de rând, de aceea şi retragerea asta subtilă.  Artiştii, cu bunul lor simţ, se sting unul câte unul.

Prin indiferenţă românul îşi educă nebunii după gustul altora. În felul acesta ne transformăm într-un popor izolat, legat fedeleş în grotele blocurilor, aşteptând cutremure, facturi, poştaşul, ştirile despre crime şi arestări senzaţionale, răzbunări binemeritate dar şi ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului. Cât despre cultură, pe opt martie cântă Ştefan Bănică Jr la Sala Palatului, iar de Crăciun vine Hruşcă.

Ne sunt de ajuns.
Sorin Teodoriu.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s